expertiza judiciara dupa noul regulament

[adrianmonea]

                  Nu dati soluti in teren, va poate recuza ca va antepronuntati, aveti grija si ce scrieti in raport, nu dati solutia, doar trageti concluzi, faceti propuneri.In sentinta scrie "INSTANTA HOTARASTE" nu "EXPERTUL HOTARASTE", atentie.Parerea mea, fiecare face ce vrea.


               

[bad wolf]

                  

adrianmonea a scris: Nu dati soluti in teren, va poate recuza ca va antepronuntati, aveti grija si ce scrieti in raport, nu dati solutia, doar trageti concluzi, faceti propuneri.In sentinta scrie "INSTANTA HOTARASTE" nu "EXPERTUL HOTARASTE", atentie.Parerea mea, fiecare face ce vrea.

Ai dreptate. Dar nu putem sa ne pronuntam. Noi doar facem  constatari conform obiectivelor dispuse de instanta si numai  , conform cu actele depuse la dosar. Nu avem dreptul sa folosim alte acte chiar daca ar rezulta alte concluzii !

_______________________________________
Sper sa gasesc cararea corecta !


               

[Anton Pann]

                  Cred ca se poate extinde putin acest aspect referitor la" actele depuse la dosar". Conform regulamantului de avizare, expertul este obligat sa solicite de la OCPI toate informatiile pe care le considera necesare pentru a putea efetua expertiza in conditii optime. Evident ca este posibil sa intre in posesia unor date care nu sunt depuse la dosar . pe care este obligat sa le folosesca . Sa lamurim Ce insemna acum "acte depuse la dosar " si ce pot fi celelelate acte pe care nu ar avea voie sa le foloseasca ? Schite, planuri, contracte sub semnatura privata sau autentice notariale,  dar neoperate in Cf, TP, schite si planuri de punere in posesie  sau altele . Daca exista un act care nu este depus la dosar si expertul nu-l ia in considerare, la primul termen va reface probabil expertiza in functie de acest act care va fi depus la dosar. Sau va fi acuzat ca i s-a prezentat un act ce nu a fost luat in considerare.  Dar mai exista si posibilitatea sa nu se depuna la dosar , iar in final, rezultatul expertizei cred ca este viciat de lipsa referirilor la acest act.  Actele pe care partile nu le depun la dosar , pot si vor fi folosite ulterior in alte dosare in scopul compromiterii expertului care a facut prima lucrare .

Modificat de Anton Pann (10-06-2012 23:26:42)


               

[adrianmonea]

                  Deci, nu ma limitez doar la actele depuse la dosar, studiez CF in extenso cu incheierile care au schite anexate, etc,etc.Deobicei la dosar se depun acte care sunt in avantajul parti respective.Eu studiez cat pot de mult acel imobil, de cand a intrat el in circuitul civil.


               

[bad wolf]

                  

Anton Pann a scris: Cred ca se poate extinde putin acest aspect referitor la" actele depuse la dosar". Conform regulamantului de avizare, expertul este obligat sa solicite de la OCPI toate informatiile pe care le considera necesare pentru a putea efetua expertiza in conditii optime. Evident ca este posibil sa intre in posesia unor date care nu sunt depuse la dosar . pe care este obligat sa le folosesca . Sa lamurim Ce insemna acum "acte depuse la dosar " si ce pot fi celelelate acte pe care nu ar avea voie sa le foloseasca ? Schite, planuri, contracte sub semnatura privata sau autentice notariale,  dar neoperate in Cf, TP, schite si planuri de punere in posesie  sau altele . Daca exista un act care nu este depus la dosar si expertul nu-l ia in considerare, la primul termen va reface probabil expertiza in functie de acest act care va fi depus la dosar. Sau va fi acuzat ca i s-a prezentat un act ce nu a fost luat in considerare.  Dar mai exista si posibilitatea sa nu se depuna la dosar , iar in final, rezultatul expertizei cred ca este viciat de lipsa referirilor la acest act.  Actele pe care partile nu le depun la dosar , pot si vor fi folosite ulterior in alte dosare in scopul compromiterii expertului care a facut prima lucrare .

Cu tot respectul Anton Pann! Se tine seama NUMAI de actele depuse la cosar atunci cand scriu concluziile.In caz contrar , orice avocat destept solicita anularea concluziilor se refacerea acestora fara atine seama de aceste. Si aceasta revine din obligatia noastra, expresa de astudia Dosarul.
Daca, insa descoperim un act care poate face lumina in dosar, atunci amnamdepunerea Raportului pana cand partea in cauza depune acest act si acesta(actul) este acceptat de instnat.
In cepriveste regulamentul de avizare , nu este nun nou Regulament de intocmire a Expertizei, ci se refera la alceva si de cele mai multe ori mistifica rezultatul expertizei asa dupa cum ati observat cu totii.
Asa ca mare atentie.

_______________________________________
Sper sa gasesc cararea corecta !


               

[bad wolf]

                  

adrianmonea a scris: Deci, nu ma limitez doar la actele depuse la dosar, studiez CF in extenso cu incheierile care au schite anexate, etc,etc.Deobicei la dosar se depun acte care sunt in avantajul parti respective.Eu studiez cat pot de mult acel imobil, de cand a intrat el in circuitul civil.

Pai tocmai aia este , ca nu ai voie sa intervii in mersulprocesului.Doar parile pot sa depuna actele. Daca folosesti un act pe care o parte nu l-a depus(stie el de ce) rezulta ca influentez procesul , iar in acest caz risti sa dai cu susemnatul stii , tu , pe la cine si pe unde.
Asa ca abtinete sa faci si pe avocatul si pe judecatorul.
Acelasi sfat si pentru prietenul meu Anton Pann !

_______________________________________
Sper sa gasesc cararea corecta !


               

[Anton Pann]

                  Eu ma refer la actele urmatoare : planuri, schite, sentinte vechi,  expertize sau documentatii vechi , acte notariale neoperate in Cf , acte de mana . Toate acestea evident ca pot influenta procesul , si daca se ggasesc, nu trebuie "evitate- ascunse" . In mod corect cred ca procedeaza Adrian Monea. De multe ori, partile nu pun la dosar aceste documente , si (ex: plan de aplicare a L18/1991) si evident ca va trebui sa-l puna expertul. Chiar daca schimba cursul procesului. Sau ce se gaseste in arhive, acte care au stat la baza inceeirilor de carte funciara . Si ele pot schimba cursul procesului, si totusi trebuie aduse la cunostinta instantei. Daca se face abstarctie de ele, este o expertiza gresita . Acum sa nu fim patimasi, sa luam aceatsa discutie ca un schimb de pareri, fiecare din experienta sa . Eu asa am facut din 1997 pana in prezent .


               

[Mit]

                  De acord 100 % cu Anton
Bad Wolf, daca stiai de un plan sau de-o dezmembrare si nu ai tinut cont de ele, poti fi acuzat de TAINUIRE? http://www.3xforum.ro/img/smilies/uimit.png">


               

[Anton Pann]

                  Concret acum. Este in lucru . http://www.3xforum.ro/img/smilies/rotfl.png"> Sunt intr-o contra cu 2 colegi. Ei spun : "nu suntem "procuratori" de documente pentru parti". Facem masuratorile, constatam ca pe zona respectiva s-au facut dezmembrari si rectificari gramada . Nu depunem expertiza si solicitam sa ni se prezinte planurile de dezmembrare si rectificare. Evident acestea nu se depun . Foarte pe scurt, viata bate filmul : am facut raportul "fara piesa respectiva ", obiectiunile au exact din zona planurilor lipsa, colegii nu vor sa procure documente,   am primit doua amenzi, nu putem raspunde la obiectiuni si acum probabil trebuie sa mai cautam la Arhiva judecatoriei, acele planuri, altfel, raportul nostru are o fundatie de zahar :la prima ploaie se topeste si cade tot ce am facut. Deci , pe noi nu ne intereseaza directia in care o ia procesul in urma raportului, dar daca are baza solida, este OK. Daca nu expertul este facut KO.   http://www.3xforum.ro/img/smilies/hi.png">


               

[Anton Pann]

                  Referitor la avizarea expertizelor. Am avizat cateva(sub 10) si am constatat urmatoarele: a) avizatorii nu se implica in solutiiile propuse de expert . b) sa-u verificat daca exista suprapuneri cu baza de date  si mi s-a cerut fisierul de masuratori . Nu cred ca este un abuz , desi in regulament nu se mentioneaza. c) sunt avizatori care au si rabdare si doresc sa le explici ce ai facut , sa intelega ce este acolo si apoi sa decida ce au de facut. c)  BCPI de multe ori nu elibereaza , pentru ca nu detine, planurile de dezmembrare vechi si atunci putem folosi planurile ce sunt puse la dispozitie de catre partile in cauza. d) inca nu am gasit vreun caz unde OCPI sa se implice in schimbarea concluziilor raportului sau sa "mistifice " rezultatul . Dara..... speranta moare ultima .  http://www.3xforum.ro/img/smilies/nebun.png"> Va veni probabil si acel caz.


               

[Anton Pann]

                  O intrebare referitoare la avizarea expertizelor: pe o suprafata de 1000mp, s-a dat o hotarare de CL comunal, prin care in vechea carte , s- a inscris dreptul de proprietate al vechilor proprietari asupra unui teren . La 1 an dupa aceea s-a dat altei persoane un TP,  iar parcela cadastrala includea si cca 500 demp din acel top. (Parcela cadastrala orientata de la Est la Vest .)  E clar , este suprapunere. Cei doi se judeca. Vine expertul , studiaza, cauta gaseste inca un TP, emis acum in favoarea primarului localitatii asupra altui nr. cadastral . Acum parcela orientata nord Sud , si se suprapune cu celelalte doua pe cca 600mp .Aceasta este intabulata si intrata in Eterra . (ultimul venit... primul servit .) Evident a scris raport si despre acest TP. Acum se judeca proprietarii inscrisi in cele doua TP , fara cel inscris in vechea CF . Intrebarea : cum se face CP in aceasta situatie .  Intreb deorece nu se pot pune mai multe fisiere CP la o expertiza decat daca se fac mai multe cereri de avizare . Probabil vor trebui 3 cereri de avizare, 3 fisiere DWG, 3 cereri de avizare .Toate trei se vor suprapune . Ser va aviza doar cea care corespunde cu baza de date ?


               

[bad wolf]

                  

Mit a scris: De acord 100 % cu Anton Bad Wolf, daca stiai de un plan sau de-o dezmembrare si nu ai tinut cont de ele, poti fi acuzat de TAINUIRE? http://www.3xforum.ro/img/smilies/uimit.png">

Gresit MIT , eu nu sunt parte in proces , eu sunt doar expert , care, conform legilor din Romania SUNT OBLIGAT SA FOLOSESC DOAR ACTELE DE LA DOSARUL CAUZEI !
In caz contrar avocatul partii nemultumite imi cere invalidarea expertizei si imi face si plangere penala pentru abuz in seviciu.
Daca citeai cu atentie ce am scris mai sus, ai fi inteles cum procesez eu cand descopar un act care poate influenta rezultatul procesului.Procedez asa cum am spuns pentru a avea o acoprire legala..
Acum cred ca am fost bine inteles.

_______________________________________
Sper sa gasesc cararea corecta !


               

[Anton Pann]

                  Un articol foarte interesant, la sfarsit este si autorul care apreciez ca trebuie apreciat pentru sinteza facuta - parerea mea  .
Daca cineva are materialul intreg ..... m-ar interesa.



Cap. 2.
Reglementările şi procedura expertizei

Baza normativă privind expertiza
Dispunerea expertizei judiciare
Solicitarea expertizei extrajudiciare
Procedura expertizei

...............................................

Baza normativă privind expertiza
Cadrul normativ privind expertizele judiciare face obiectul unei serii de materiale normative, între care se disting codurile juridice şi materialele normative specifice.
    Codurile juridice sunt: Codul civil, Codul penal, Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală. Codurile de procedură conţin părţi distincte dedicate expertizelor, iar în codurile civil şi penal se găsesc articole care fac direct sau indirect referire la experţi.
    În Codul penal se găsesc reglementări privind: luarea de mită şi primirea de foloase necuvenite, traficul de influenţă, mărturia mincinoasă şi abuzurile contra experţilor.
    Codul de procedură penală conţine cele mai multe reglementări privind expertiza: incompatibilitatea, abţinerea şi recuzarea; constatea tehnico-ştiinţifică şi constatarea medico-legală; secţiunea a X-a intitulată ,,Expertizele"; reglementarea cheltuielilor efectuate de experţi; amenda judiciară, proceduri premergătoare pentru experţi, dreptul expertului la recurs şi la revizuire.
    Codul de procedură civilă cuprinde materie referitoare la: incompatibilitate, abţinere şi recuzare; un grupaj de articole intitulat ,,Expertiza"; reglementări referitoare la cheltuieli şi la revizuire.
    Materialele normative specifice se referă la suita de decrete şi legi care au operat şi operează în domeniu. Actul normativ curent este O.G. nr. 2/2000, aprobat prin Legea nr. 156/2002, act care a înlocuit Decretul nr. 79/1971 (publicat în M. Of. Nr. 32/1971) privind expertiza contabilă şi expertiza tehnică, primul document cu referire expresă la expertiza tehnică din legislaţia românească.  Materialele normative anterioare făceau referire la expertiza contabilă (v. Decretul nr.434/1957 pentru reglementarea efectuarii expertizelor contabile judiciare, modificat prin Decretul nr. 321/1958 si republicat la 31 iulie 1958).
    Principalele aspecte reglementate de O.G. nr. 2/2000 se referă la: definirea expertizelor judiciare şi extrajudiciare, modul de organizare la nivel central şi local a experţilor judiciari, calitatea de expert judiciar (condiţii de obţinere, drepturi, limite), reguli de procedură în expertiza tehnică judiciară, reglementarea expertizei tehnice extrajudiciare (calitatea de expert şi efectuarea expertizei), atribuţiile birourilor central şi locale de expertize, răspunderi şi sancţiuni. Documentul stabileşte că prevederile sale se completează cu dispoziţiile privind expertiza din codurile juridice, în măsura în care prin această ordonanţă nu se dispune altfel.
De asemenea, dispoziţile ordonanţei nu se aplică în situaţia în care expertiza urmează să fie efectuată de un serviciu medico-legal, de Institutul central de Expertize criminalistice sau de un laborator de expertiză cirminalistică, precum şi de orice alt institut de specialitate.
    În baza O.G. nr. 2/2000, Ministerul Justiţiei a emis Regulamentul privind organizarea şi procedura de desfăşurare a examenelor de atribuire a calităţii de expert tehnic judiciar şi de testare a specialiştilor.
    Similar, ministerele şi instituţiile centrale abilitate au propriile regulamente referitoare la examenul de expert tehnic extrajudiciar, elaborate în baza O.G. nr. 2/2000.
    Regulamentele stabilesc în detaliu condiţiile de participare la examen, componenţa dosarului de examen, tematica examenului, procedura de desfăşurare şi de evaluare / notare, procedura contestaţiei, finalizarea. Indicaţii similare sunt precizate pentru testarea specialiştilor la care instanţele apelează pentru expertize.

Dispunerea expertizei judiciare
Aşa cum sugerează şi termenul dispunere, această situaţie este specifică doar expertizelor judiciare, în care o situaţie controversată a ajuns obiect de judecată pentru instanţa care, din proprie iniţiativă sau la solicitarea uneia sau ambelor părţi aflate în litigiu, dispune expertiza, în general alături de alte materiale probante (probe cu documente / înscrisuri, probe cu martori etc.). De fapt, atunci când iniţiativa aparţine părţilor se consideră că instanţa procedează la admiterea expertizei, iar când iniţiativa aparţine instanţei de judecată se poate vorbi de dispunerea expertizei.
    În cauzele penale se întâlneşte expresia ordonarea expertizei (art 116 Cpp) pentru dispunerea expertizei, la cerere sau din oficiu.
    Admiterea, respectiv dispunerea expertizei are caracter facultativ, organul judiciar fiind singurul în măsură să considere dacă această măsură este sau nu este oportună. Pentru aceasta, se iau în considerare toate materialele dosarului cauzei, se apreciază utilitatea acestui demers suplimentar şi concludenţa potenţială. Se consideră deopotrivă avantajele pe care le-ar oferi o astfel de probă pentru soluţionarea cauzei, dar şi posibilitatea ca în acest fel să se întârzie finalizarea actului de judecată.
    În speţele penale sunt frecvente cazurile expertizelor obligatorii (Art. 117 Cpp): în cazul infracţiunii de omor deosebit de grav, precum şi atunci când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are îndoială asupra stării psihice a învinuitului sau inculpatului. Expertiza se efectuează în instituţii sanitare de specialitate, după internarea persoanei respective. De asemenea, efectuarea unei expertize este obligatorie pentru a se stabili cauzele morţii, daca nu s-a întocmit un raport medico-legal.

    Admiterea expertizei ca mijloc de probă presupune îndeplinirea a două condiţii, cumulativ: a) să fie necesară consultarea unui specialist pentru probleme în cauză şi b) expertiza să fie concludentă, uşurând soluţionarea corectă a cauzei.
    Când instanţa consideră expertiza ca fiind necesară, stabilileşte prin Încheiere de şedinţă obiectivele expertizei şi solicită Biroului local o listă cu trei sau cinci experţi, valizi, în specialitatea respectivă. Dacă nu există experţi în specialitate, se poate apela la specialiştii aflaţi în evidenţa Biroului Central de Expertize Tehnice Judiciare.
    Numirea experţilor se face la un termen ulterior, în urma tragerii la sorţi, de regulă. Părţile au dreptul să se opună, pentru motive justificate, desemnării unui anumit expert în cauză. De asemenea, părţile au dreptul să propună, pe cheltuiala lor, experţi judiciari, valizi, din listele oficiale, de aceeaşi specialitate, pentru a participa la efectuarea expertizei. Totodată, se precizează termenul de depunere a expertizei şi se stabileşte onorariul (provizoriu) pentru expertiză, cel mai adesea plătibil în părţi egale de ambele părţi în litigiu. Toate aceste elemente trebuie menţionate în Incheierea de şedinţă.
    In domeniile strict specializate, în care nu există experti autorizaţi, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţi judecătorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalităţi ori specialişti din domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat în camera de consiliu sau în şedinţa publică, părţile având dreptul să pună întrebări.
    Dispunerea efectuării expertizei şi stabilirea obiectivelor acesteia constituie pentru expert punctul de plecare în realizarea sarcinii sale.

Solicitarea expertizei extrajudiciare
Aşa cum s-a arătat deja, expertiza extrajudiciară nu face obiectul dispunerii, adică nu are un caracter imperativ, ci se solicită de persoane fizice sau juridice interesate de acest demers.
    S-a precizat că expertizele extrajudiciare se efectuează de experţi judiciari sau experţi extrajudiciari. Ambele categorii de experţi pot desfăşura activitate de expertiză fie în calitate de persoane fizice autorizate, fie în cadrul unor societăţi comerciale care au ca obiect de activitate efectuarea de expertize.
    Documentul în baza căruia se desfăşoară activitatea de expertiză este contractul scris de prestări de servicii, care va conţine clauze ce fac referire la toate aspectele convenite de părţi, inclusiv la baza normativă în vigoare, respectiv O.G. nr. 2/2000, care reglementează aceste aspecte.
    Între aspectele conţinute neapărat de contractul de prestări servicii se vor regăsi următoarele:
-    părţile contractante: nume, prenume, denumire societate (dacă este cazul), adrese, date specifice de identificare (numărul legitimaţiei de expert şi emitentul, respectiv date de identificare a persoanei/persoanelor juridice, în cazul în care una sau ambele părţi contractante sunt persoane juridice);
-    obiectivele expertizei, clar definite şi delimitate, ţinând seama că acestea reprezintă elementul esenţial al expertizei şi că neînţelegerile ulterioare determină cel mai adesea redactarea de acte adiţionale la contract;
-    termenul de predare a Raportului de expertiză sau a finalizării în altă formă, dacă s-a solicitat astfel;
-    elementele materiale sau de logistică ce cad în sarcina beneficiarului expertizei, necesare realizării expertizei;
-    onorariul / contravaloarea expertizei, cu indicarea datei şi modalităţii de plată a sumei/sumelor respective;
-    menţiuni cu privire la plata impozitului aferent sumelor plătite cu titlul de onorariu; de menţionat că în cazul expertizelor  efectuate pentru persoane juridice, obligaţia de a vărsa acest impozit revine persoanelor juridice beneficiare ale expertizei, iar în cazul expertizelor efectuate pentru persoane fizice, această obligaţie revine expertului care a efectuat lucrarea, cu respectarea dispoziţiilor legale privitoare la impozitul pe venitul global;
-    penalităţi convenite pentru situaţia nerespectării clauzelor contractului.

Procedura expertizei
Din punct de vedere procedural, expertiza este un demers complex, cu desfăşurare specifică în timp şi spaţiu a unor activităţi ce fac obiectul bazei normative în domeniu, al profesiei de expert şi al unei deontologii riguroase, toate alcătuind un set de reguli cunoscute şi cutume.
    În acest demers se evidenţiază un şir de etape, tipic pentru orice expertiză, prezentate în continuare.
-Solicitarea expertizei – este specifică în expertizele extrajudiciare şi cele mai multe din expertizele judiciare.
-Dispunerea / ordonarea efectuării expertizei; se dispun expertizele judiciare, cu sau fără solicitarea acestora de către părţi; în cazul expertizelor penale, expertizele se ordonă  de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată, la cerere sau din oficiu (art. 116 Cpp), iar în unele speţe penale (decese fără raport medico-legal, omor deosebit de grav, îndoieli asupra stării psihice a învinuitului / inculpatului) este chiar obligatorie ordonarea unei expertize (art. 117 Cpp).
-Stabilirea obiectivelor expertizei: obiectivele se stabilesc de către organele de urmărire penală, de către instanţe, de către părţi sau de către clienţi. Obiectivele expertizelor extrajudiciare se stabilesc de partea contractantă care le prezintă expertului, cu care le negociază şi apoi sunt  menţionate în contract. Obiectivele speţelor civile se pot formula de partea care a cerut expertiza sau de ambele părţi; sunt situaţii cînd acest  aspect este lăsat în seama instanţei. Obiectivele expertizei din speţele penale sunt de regulă în sarcina organului de urmărire penală, respectiv a instanţei de judecată, care însă poate avea în vedere şi opinia părţilor în cauză.
-Numirea / alegerea expertului constituie totdeauna atributul, după caz, al organelor de cercetare penală, al instanţelor, al părţilor aflate în proces, sau al clienţilor, dar nu şi al experţilor. În nici o situaţie expertul nu este cel care decide numirea sa pentru realizarea unei expertize. Evident, nu trebuie făcută confuzie între numirea expertului şi acceptarea expertizei. În cazul expertizelor extrajudiciare este proprie alegerea expertului, care se face după considerente ca: specializare, reputaţie, nivel onorarii etc.; în cazul expertizelor judiciare, alegerea se face prin tragere la sorţi din lista de experţi comunicată de Biroul local de expertize, după consultarea părţilor cu privire la eventuale obiecţiuni asupra experţilor din listă. Codurile de procedură stabilesc şi posibilitatea părţilor aflate în proces de a cere ca un expert recomandat de ele să participe la efectuarea expertizei (art. 118 Cpp). În expertizele din speţele penale se impune ca, atunci când într-o specialitate există experţi oficiali, să nu poată fi numit expert în cauză o altă persoană, decât dacă împrejurări deosebite ar cere această situaţie. Dacă expertiza urmează să fie efectuată de un institut de specialitate / serviciu medico-legal etc., organul de urmărire penală ori instanţa trebuie să se adreseze acestora pentru efectuarea expertizei; dacă aceste institute de specialitate consideră necesar ca la efectuarea expertizei să participe sau să prezinte opinii şi specialişti din alte instituţii, este permis acest demers (art. 119 Cpp). Prin extensie, practica judiciară şi arbitrală prezintă frecvente situaţii când experţii numiţi solicită organelor sau instanţelor care i-au  numit să accepte colaborarea lor cu alţi experţi sau specialişti pentru lărgirea ariei de investigare şi o mai bună relevare a elementelor indicate în obiectivele expertizei, iar aceste solicitări sunt încuviinţate şi oficializate. Totdeauna, la numirea expertului se stabileşte şi onorariul / onorariul provizoriu al expertului.
-Chemarea / apelarea expertului constituie o etapă tipică şi cu problematică proprie în expertizele judiciare. Această etapă se petrece în perioada următoare redactării încheierii de numire a expertului. Instanţa trimite expertului judiciar scrisoare recomandată prin care informează asupra faptului că dispus numirea sa pentru efectuarea expertizei în cauza dosarului menţionat. Se mai indică data încheierii de şedinţă, termenul pentru care trebuie depusă expertiza, onorariul stabilit de instanţă pentru expertiză  şi sarcina plăţii onorariului (cel mai frecvent, plata onorariului revine ambelor părţi, în cote egale).
-Cercetarea dosarului speţei: expertul judiciar trebuie să meargă la arhiva organului care a dispus expertiza şi să lectureze dosarul cauzei. Se urmăresc în mod special piesele principale ale dosarului (cererile de chemare în judecată, întâmpinările şi cererile reconvenţionale, cererile intervenienţilor, cererile completatoare, încheierile de şedinţă, lista de obiective), dar şi documentele care au importanţă specială pentru expert: răspunsul Biroului local de expertize, dovezile de plată a onorariului ş.a.
-Acceptarea expertizei: nu constituie o etapă propriuzisă, deşi este un moment important în procedura expertizei. La lectura dosarului cauzei, pot să apară elemente care sunt precizate clar în codurile de procedură judiciară şi care obligă expertul la comunicarea situaţiei sale către organul care a dispus expertiza. Este cazul unor elemente care conduc fie la abţinerea, fie la recuzarea expertului. Elementele respective fac obiectul art. 48-53 Cpp şi vizează: existenţa unui interes al expertului (chiar şi al soţiei sau vreunei rude apropiate), sub orice formă, în cauza respectivă, relaţia de rudenie cu vreuna din părţi, implicarea expertului sau a rudelor sale într-o cauză asemănătoare, exprimarea de către expert a unor opinii privitoare la cauză, înainte de a fi numit, primirea de daruri sau făgăduieli de la părţile în cauză. Art 50 Cpp prevede obligaţia expertului de a declara organului care a dispus expertiza că se abţine de la efectuarea expertizei, arătând motivele. Dacă expertul nu a declarat abţinerea sa, atunci oricare din părţile aflate în cauză pot cere recuzarea expertului imediat ce au luat cunoştinţă de cazul de incompatibilitate. În ambele cazuri, instanţa va decide dacă expertul se înlocuieşte sau se menţine sarcina sa. Art. 54 Cpp reglementează situaţia alternativă expert  -martor. Calitatea de martor este incompatibilă cu aceea de expert în aceeaşi cauză, calitatea de martor având întâietate. Participarea ca expert de mai multe ori în aceeaşi cauză nu constituie motiv de recuzare. Dacă expertul nu declară abţinerea sa sau dacă nu solicită înlocuirea sa pentru motive întemeiate se consideră că a acceptat expertiza. Efectuarea expertizei tehnice judiciare este obligatorie, ea neputand fi refuzata decat pentru motive temeinice (art. 15 - OG 2/2000).
-Pregătirea cercetării de teren este o etapă importantă pentru orice fel de expertiză, având particularităţi evidente de la o specializare la alta şi chiar de la o speţă la alta. Particularităţile se referă la echipamentele şi instrumentarul pregătit pentru expertiză, informaţiile adiţionale ce se vor culege pe teren, metodele de lucru etc. Se distinge însă şi o schemă comună de elemente care sunt specifice multor categorii de expertize, cum ar fi alcătuirea unui desfăşurător al activităţilor la cercetarea de teren şi lista de informaţii de solicitat de la părţi.
-Convocarea părţilor pentru cercetarea de teren (expertiza propriuzisăhttp://www.3xforum.ro/img/smilies/wink.png">: părţile se convoacă, prin scrisoare recomandată cu confirmare de răspuns, cu cinci zile înainte de data cercetării de teren. În scrisoarea de convocare de menţionează numărul dosarului,  data, orele şi locul la care se desfăşoară cercetarea de teren, documentele pe care trebuie să le aducă părţile, datele de contact ale expertului.
-Terenul: la cercetarea de teren se culeg informaţiile, datele şi observaţiile vizate în perioada de pregătire, se realizează măsurători specifice, se efectuează schiţe, desene, fotografii, se consemnează observaţiile personale, se reţin orice fel de elemente care sunt pertinente şi relevante pentru realizarea obiectivelor expertizei. Cadrul normativ specific interzice transferarea de către expert a sarcinii sale către alt expert, deşi expertul în cauză poate folosi competenţele şi ajutorul altui expert sau specialist în domeniul pe care îl expertizează, situaţie frecventă în faza cercetării de teren. Pentru situaţii justificate, expertul poate întocmi pe teren anumite documente (procese-verbale, minute, angajamente ale părţilor) pe care le va ataşa la Raportul de expertiză. La cercetarea de teren, expertul poate fi în situaţii diverse care să conducă la incompatibilitatea sa, asupra cărora codurile judiciare fac trimitere expresă: primire de daruri sau făgăduieli de la părţi, luare de mită (art. 254 Cpp), primirea de foloase necuvenite (art. 256 Cpp), traficul de influenţă (art. 257 Cpp).
-Cercetarea post-teren: în această fază, expertul continuă investigaţiile în literatura de specialitate, culege date de la instituţii de profil, cercetează piaţa specifică, contactează specialişti din domeniul expertizei etc., colectând informaţii de care are nevoie în faza prelucrării datelor.
-Prelucrarea datelor: toate informaţiile reţinute de expert din cercetarea dosarului cauzei, de la cercetarea de teren şi din cercetările sale ulterioare se supun prelucrărilor specifice. Cele mai frecvente tehnici de prelucrare sunt cele matematice, statistice, fizico-chimice, economice, sociologice etc. Datele prelucrate  trebuie convertite în informaţii simplificate, adecvate unei perceperi corecte de către nespecialişti, perfect accesibile organelor care dispun expertize. Metodele folosite se vor menţiona în raportul de expertiză.
-Redactarea raportului de expertiză constituie etapa de cea mai mare responabilitate în demersul unui expert. Aproape în toate cazurile, raportul de expertiză are formă scrisă. Cînd sunt mai mulţi experţi se întocmeşte un singur raport de expertiză; dacă sunt deosebiri de păreri, opiniile separate se consemnează în cuprinsul raportului sau într-o anexă la raport. Expertul trebuie să respecte mai întâi principalele reguli de formă şi procedurale privind raportul de expertiză (alcătuire, ordinea părţilor, unele informaţii obligatorii, semnarea şi parafarea paginilor); de asemenea, trebuie să dovedească profesionalism în organizarea materialului informativ şi să formuleze clar concluziile raportului. Cerinţele deontologice specifice trebuie respectate cu cea mai mare grijă: trebuie evitate sistematic judecăţi bazate pe date şi informaţii incoerente, necredibile, vicioase; trebuie evitate situaţiile periculoase în care afirmaţiile raportului pot fi dovedite ca fiind mincinoase, situaţie sancţionabilă de legea penală (mărturia mincinoasă – art. 260 Cpp). De asemena, expertul trebuie să facă imediat cunoscute instanţei împrejurări în care este îndreptat, de către părţi sau alţi factori, către vicierea raportului, legea penală făcând trimitere expresă la aceste situaţii (infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei - art. 261, 266 Cp).
-Vizarea şi depunerea raportului: după realizarea raportului într-un număr de exemplare suficient pentru instanţă, părţi şi expert, setul de exemplare se prezintă Biroului local de expertize pentru viză şi înregistrare. Prezentarea setului la Biroul local de expertize se face cu cel puţin cinci zile înaintea termenului de judecată. În speţele penale, raportul se depune la registratura organului care a dispus expertiza. În cazul expertizelor extrajudiciare, modul de finalizare a acţiunii expertului este convenit prin contract. Nedepunerea raportului de expertiză pentru trmenul solicitat, fără motive temeinice, poate declanşa efectele art. 198 Cpp, respectiv amendă pentru tergiversarea îndeplinirii însărcinărilor primite.
 -Decontul şi plata expertizei: în cazul expertizelor judiciare, decontul şi factura se depun odată cu raportul la Biroul local de expertize. Onorariul definitiv pentru expertiza judiciară se stabileşte de organul care a dispus efectuarea expertizei, în funcţie de complexitata lucrării, de volumul de lucru depus şi de gradul profesional ori ştiinţific al expertului / specialistului. Plata onorariului se face prin grija Biroului local de expertize.
-Analiza raportului de expertiză este etapa care interesează beneficiarii acţiunii expertului, respectiv instanţele sau organele de urmărire penală, părţile, ori, după caz, clienţii care au comandat expertiza. În analiza raportului de expertiză se urmăreşte corectitudinea demersului expertului. Interesează deopotrivă aspectele de formă şi procedurale (menţionarea datelor / informaţiilor obligatorii, numerotare pagini, semnături şi parafe, indicarea surselor şi a bazei normative etc.), ca şi cele de conţinut (calcule, justeţea şi logica formulărilor, fundamentarea concluziilor). Evidenţierea unor vicii conduce la formulele de îndreptare. Cele mai cunoscute formule de îndreptare a unui raport de expertiză sunt: răspunsul la obiecţiuni, suplimentul de expertiză, contraexpertiza, o nouă expertiză.
-Obiecţiuni la raportul de expertiză: în urma analizei raportului de expertiză, dacă de descoperă erori de orice fel sau elemente nerezolvate faţă de obiectivele stabilite, este deschisă calea formulării de obiecţiuni la raportul de expertize. Dacă obiecţiunile sunt formulate de către părţi, acestea trebuie să depună, în scris, lista obiecţiunilor la primul termen de la depunerea raportului. Expertul este chemat, prin scrisoare recomandată, să ia cunoştinţă de conţinutul listei de obiecţiuni şi să redacteze răspunsul la obiecţiuni până la termenul proxim.
- Completări / îndreptări / contraexpertiza / o nouă expertiză. Articolul 212 Cpc stabileşte că dacă instanţa nu este lămurită prin expertiza făcută, poate dispune întregirea expertizei sau o nouă expertiză. Întregirea expertizei se face printr-un supliment de expertiză, de către acelaşi expert. O nouă expertiză se face, de regulă, de către alt expert. Acelaşi articol conţine menţiunea potrivit căreia expertiza contrarie (contraexpertiza) trebuie cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării (expertizei iniţiale).



Autor: I. Schileru, feb. 2009


               

[Mit]

                  "-Cercetarea post-teren: în această fază, expertul continuă investigaţiile în literatura de specialitate, culege date de la instituţii de profil, cercetează piaţa specifică, contactează specialişti din domeniul expertizei etc., colectând informaţii de care are nevoie în faza prelucrării datelor."

@bad wolf,
Uite, omu' asta vorbeste de cules date; aici intra planuri cadastrale, lucrari executate anterior, dezmembrari, etc., bineinteles furnizate contracost de OCPI. Scrie undeva sa folosesti planurile de la dosar? TU esti specialistul si stii unde sa le cauti, la ce institutii, pt. CLARIFICAREA 100% a situatiei.
Nu ai deloc constiinta incarcata stiind ca multi au pierdut procese in instanta "pe mana ta"???
 http://www.3xforum.ro/img/smilies/hi.png">


               

[bad wolf]

                  

Mit a scris: "-Cercetarea post-teren: în această fază, expertul continuă investigaţiile în literatura de specialitate, culege date de la instituţii de profil, cercetează piaţa specifică, contactează specialişti din domeniul expertizei etc., colectând informaţii de care are nevoie în faza prelucrării datelor." @bad wolf, Uite, omu' asta vorbeste de cules date; aici intra planuri cadastrale, lucrari executate anterior, dezmembrari, etc., bineinteles furnizate contracost de OCPI. Scrie undeva sa folosesti planurile de la dosar? TU esti specialistul si stii unde sa le cauti, la ce institutii, pt. CLARIFICAREA 100% a situatiei. Nu ai deloc constiinta incarcata stiind ca multi au pierdut procese in instanta "pe mana ta"???  http://www.3xforum.ro/img/smilies/hi.png">

Tot nu vrei sa intelegi.
Am avut cazuri cand am folosit acte care nu erau cunoscute de instanta(nu erau la dosar) si am fost faut praf de avocatul partii care nu era de acord cu folosirea acestui act pentru ca nu a avut cunostiinta de acel act. Asa cum am mai spus , in acest caz , aman depunerea raportului pana cand partea interata depune acel act la dosar iar instanta isi acordul sa tin seama de el.Acum sper ca ai inteles ce vreau sa spun. In ce priveste documentele necesare pentru avizarea unor expertize de catre oCPi, este alta procedura si e absolut normal ca sa folosesti documente de la OCPI si care nu sunt in dosar.
Sper ca m-am facut inteles si ca nimeni nu a pierdut un proces pe mana mea. cei care pierd procesele le peierd pe ma lor si a avocatolor pe care ei ii platesc regeste.

_______________________________________
Sper sa gasesc cararea corecta !